Biserici

Construită în 1630, este închinată Naşterii Maicii Domnului. Este aşezată pe dealul cimitirului, într-o poziţie relativ izolată, cu privelişte peste sat. Fiecare perete e construit doar cu cinci grinzi de stejar, dar secţionarea fiecărei jumătăţi de grindă este la aproape jumătate de metru. Grinzile sunt unite prin cuie de lemn, iar colţurile sunt legate printr-o tehnică veche. Podeaua originală a bisericii era făcută din lut, dar actuala podea este făcută din placaj din lemn pentru pronaos şi pentru cea mai mare parte din naos. Altarul şi locul din faţa catapetesmei, folosite de preoţi sunt pavate cu lespezi din piatră.

Catapeteasma a fost zugrăvită de faimosul pictor de biserici local, Alexandru Ponehalschi, în 1764, aşa cum erau originale toate picturile murale interioare. Catapeteasma are două uşi imperioase sculptate frumos şi doar o uşă a diaconului. Este o formă de structură arhaică şi mai mică, dar se potriveşte bine în aceste bisericuţe.

GRZ_6993

Biserica a fost construită în 1784. Fundaţia bisericii este excepţională: planul triconc arată influenţa clară a Moldovei, unde acest tip e dominant. Catapeteasma poartă semnătura Nicolae Cepschin, fiind din 1788. Aranjamentul este unul obişnuit, deasupra fiind Iisus răstignit, înconjurat de Fecioara Maria şi Sf. Ioan Evanghelistul. Urmează apoi teme destul de rare, Arhanghelii Mihail şi cei patru Evaghelişti pe o parte, Abel ucis de Cain pe cealaltă parte.

Datorită întregului armonios şi a picturilor bine păstrate, biserica “Sf. Parascheva” din Deseşti a fost inclusă în Lista Internaţională a Moştenirilor a UNESCO. Biserica a fost construită din grinzi de stejar, pătrate şi groase, pe o fundaţie din pietre de râu. Artistul Alexandru Ponehalschi a pictat cata-peteasma şi icoanele din biserică în 1778-1780.

În centrul bolţii este Iisus Hristos, înconjurat de îngeri şi de Fecioara Maria. Pe părţile bolţii se află teme din Vechiul Testament. În 1920 a fost adăugat un balcon pentru cor, pe peretele vestic al naosului, care a distrus câteva din picturile originale.

Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din satul Mănăstirea, comuna Giuleşti se află pe o mică terasă deasupra râului Mara. A fost construită cu butuci atât de groşi, încât fiecare perete a avut nevoie doar de patru buşteni masivi.

Biserica Sf. Nicolae din Fereşti rămîne un exemplu pentru perioada în care stilul maramureşean a ajuns la maturitate.

Biserica din Hărniceşti, exact ca în cazul altor biserici, a fost modificată în timp astfel încât aspectul său iniţial a fost păstrat doar parţial. În timp interiorul a fost refăcut şi vechea catapeteasmă înlocuită.

Biserica „Sf. Nicoară” din Budeşti Josani este singura biserică din Ţara Maramureşului care prezintă patru mici turnuri ascuţite în fiecare colţ al bazei turlei, tipice elementelor bisericeşti din Ţara Lăpuşului. Locaşul de cult este faimoas pentru obiectele care au aparţinut celor doi luptători pentru libertate împotriva habsburgilor austrieci: haina de curier a lui Pintea Viteazul şi steagul lui Ferenc II Rákóczi. De asemenea, există icoane pictate pe lemn şi sticlă din secolele XV-XVII.

Alte biserici

Tot în comuna Budeşti se găsesc Schitul Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (, Biserica de lemn „Sf. Nicolae” Susani şi  Biserica „Sf. Paraschiva” din satul Sârbi.